Cultural

Săpăturile arheologice efectuate aici au descoperit importante vestigii ale prezenţei umane în acest spaţii încă din neolitc. Astfel, pe teritoriul localităţii Călata, pe dealul numit „Vârful Glimeii", între văile Călata şi Valcău, s-a descoperit o aşezare neolitică aparţinând fazei a doua a culturii Tisa. Au fost identificate 6 bordeie de formă circulară, reduse ca dimensiune, cu ceramică şi unelte litice. Tot în Călata s-au descoperit topoare neolitice, unul şlefuit şi unul în formă de ciocan. Pe teritoriul localităţii Văleni au fost descoperite fragmente ceramice cu cresturi şi dungi aparţinând culturii Coţofeni.

 

În peretele din partea de sud a bisericii reformate din Văleni se află zidit un relief funerar din epoca romană reprezebtând figuri feminine, relief de provenienţă necunoscută. Cercetările din anul 1906 nu au dus la concluzia că Văleni ar fi o aşezare romană. Foarte probabil ca zona să fi fost a dacilor liberi.

Una dintre zonele cu o puternică personalitate istorică în Evul Mediu românesc transilvănean a fost Ţara Călatei, ţară de voievozi şi nobili români, de ţărani păstrători de limbă, credinţă, tradiţie şi demnitate, prin vremi aspre şi vitrege, sub semnul vredniciei şi speranţei.

Teritoriul comunei este întins în zona de contact dintre Depresiunea Huedin-Călăţele şi zona fabuloasă a Munţilor Apuseni. 

 

O studiere sistematica a specificului etnografic al Tarii Calatei isi asteapta inca cercetatorii. Putin cunoscuta din acest punct de vedere este si comuna Calatele. Satul Valeni si locuitorii sai maghiari sunt prezenti, din punct de vedere etnografic, in studiile lui Nagy Jeno din perioada 1938-1954. Sunt relatate obiceiurile de nunta din Valeni, cele legate de munca la cultura canepii, la prepararea casului de oaie, la pregatirea fanului, unele basme, obiceiuri legate de inmormantare, etc. In anul 1957 cercetatorul I.R. Nicola (1913-1981) a cules cateva cantece din Calatele (pastrate la Institutul Arhiva de Folclor) legate de ritualul seceratului, de ritualul nuntii, cantecul miresei, cantece de leagan, colinde ale copiilor, jocuri de copii. O frumoasa varianta a Mioritei a fost culeasa din Calata, la 30 decembrie 1956, de acelasi cercetator, de la Ilie Poptean.

 

Înapoi